Construcția a 6 dintre cele 8 spitale finanțate din PNRR riscă să se blocheze

Într-o conferință de presă susținută la data de 21 mai 2026, Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a adus în discuție problema gravă în care se află construcția a șase dintre cele opt spitale finanțate din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta se află pe cale de a se bloca din cauza întârzierilor în emiterea unor hotărâri de guvern esențiale, ceea ce amenință termenele de finalizare anunțate pentru data limită de 31 august.

Facturi neachitate și blocaje administrativ-financiare

Unul dintre cele mai critice cazuri prezentate de Cseke a fost cel al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Lucrările de construcție a Centrului de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei „Zerlendi” au fost suspendate după ce contractorul și-a retras echipa din cauza întârzierilor în plata facturilor. Deși Ministerul Sănătății a efectuat plățile prevăzute din PNRR, lipsa hotărârilor de guvern necesare pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici a creat o situație fără ieșire în plan administrativ.

Măsuri urgente și solicitări de finanțare

Cseke a subliniat că la Ministerul Sănătății se depun eforturi considerabile pentru rezolvarea acestor probleme acute. Conform afirmatiilor sale, fondurile necesare pentru continuarea și finalizarea construcției celor șase spitale și a două centre de formare profesională, care se ridică la 1,2 miliarde de lei, nu sunt actualmente incluse în bugetul ministerului. Se discută despre necesitatea deblocării acestor fonduri și de emitere rapidă a hotărârilor de guvern, pentru a nu lăsa lucrările în întârziere.

Lista spitalelor afectate și stadiul lucrărilor

Lista celor șase spitale a căror construcție riscă să se oprească cuprinde: Spitalul Județean de Urgență din Bistrița, Centrul de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, Centrul Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei „Zerlendi” de la Institutul „Marius Nasta”, Departamentul de Sănătate a Mamei și Copilului de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din Constanța, și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Balotești. De asemenea, în prezent, există pericolul de stagnare și la cele două centre de formare profesională asociate Universității de Medicină și Farmacie, unde progresul este extrem de redus.

Finanțarea prin PNRR și perspectiva viitoare

În contextul PNRR, Cseke a menționat că investițiile în infrastructura sanitară sunt esențiale pentru sistemul de sănătate din România. Dintr-o listă inițială de 27 de spitale, doar opt au primit în final finanțare, ceea ce face ca realizarea acestora să fie o prioritate reală, dar cu multe obstacole pe parcurs. Toate aceste angajamente trebuie urmate de realități administrative eficiente, altfel, România riscă să nu reușească să aducă la standarde occidentale serviciile sale medicale.”

Revizuirea sistemului de finanțare

Un alt aspect abordat de Cseke a fost modificarea modului în care spitalele sunt finanțate. Ministrul a exprimat claritatea necesității de a adapta sistemul care actualmente pune accent pe numărul de paturi existente. Consideră că este timpul pentru o reevaluare a acestui model, care nu mai reflectă realitatea serviciilor medicale. Scopul este de a obține un sistem mai eficient, care să recompenseze performanța și nu doar existența unei capacități de cazare.

Concluzie

Problemele administrative cu care se confruntă proiectele de construcție a spitalelor din PNRR subliniază necesitatea urgentă de a implementa soluții constructive și rapide. Fiecare întârziere poate duce la costuri adiționale și la un impact negativ asupra sănătății publice, iar întârzierea emiterii hotărârilor de guvern este un factor crucial care nu poate fi omis în gestionarea acestor investiții vitale pentru viitorul sistemului de sănătate din România.