De ce nu ajunge la închisoare elevul de 13 ani care a înjunghiat o profesoară și un coleg

Un elev de clasa a VII-a de la Școala Gimnazială Nr. 6 „Ștefan cel Mare” din Bistrița a atacat cu un cuțit, luni dimineață, o profesoară și un alt elev. Atacul a fost surprins de camerele de supraveghere de pe holul școlii, iar elevul a fost imobilizat de un paznic și de un alt profesor, fiind reținut apoi de poliție. Cele două persoane rănite au ajuns la spital.

Gestul elevului de 13 ani readuce în discuție modul în care statul răspunde în fața actelor de violență comise de minori. Judecătorul Cristi Danileț, cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul penal, explică faptul că, potrivit legii actuale, un minor sub 14 ani nu răspunde în fața justiției, chiar dacă a comis o faptă gravă.

Ce prevede legea pentru minorii sub 14 ani

În cazul unui minor sub 14 ani care comite o faptă gravă, acesta este luat din familie de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și dus într-un centru de protecție. Legea care prevede această măsură există din anul 2004, însă consiliile județene nu s-au preocupat de înființarea centrelor pentru delincvenții juvenili.

Din acest motiv, autoritățile preferă fie să lase făptuitorii în aceleași familii, sub o supraveghere specială formală, fie să îi ducă pe agresori în aceleași stabilimente unde se află victimele unor abuzuri sau neglijențe luate sub protecția statului. Practic, agresorii ajung lângă victime, iar intervenția specialiștilor, precum psihologi și asistenți sociali, este doar formală.

Abia după împlinirea vârstei de 14 ani poliția și justiția au competențe asupra minorilor. Printre dosarele soluționate cu adolescenți, cele mai multe vizează conducerea autovehiculului fără permis, faptă soldată uneori cu decesul unor pietoni sau pasageri, dar și tâlhării, violuri sau crime.

„Întreg sistemul de răspundere a minorilor trebuie reformat”

Judecătorul Cristi Danileț susține că întregul sistem de răspundere a minorilor trebuie reformat și amintește că există state în care minorii răspund în fața judecătorilor de la 7, 10 sau 12 ani. El arată că încă din anul 2008 Guvernul a atenționat că progresul tehnologic și mediul social contemporan favorizează o maturizare mai rapidă a adolescenților față de perioada de acum patru decenii, propunând atunci scăderea vârstei de la care minorii să răspundă în fața judecătorului. Parlamentarii nu au fost de acord, iar noul cod penal nu a adus niciun progres.

Potrivit judecătorului, în ultimele două decenii s-a trecut de la bullying la violență fizică școlară, existând zeci de cazuri pe an cu minori care introduc în școli arme albe, de la cuțite și bricege până la pistoale cu aer comprimat sau chiar macete. Victimele sunt atât elevi, cât și profesori sau pedagogi.

El atrage atenția și asupra modului în care școlile gestionează astfel de situații: „Din păcate, profesorii nu vor să cunoască legislația. Oricât am încercat să îi conving că există norme suficiente pentru a reacționa – de la percheziții corporale și ridicarea obiectelor interzise la exmatriculare – preferă să ascundă ca «să nu aibă probleme». Directorii sunt primii vinovați, iar diriginții și profesorii sunt profund responsabili de escaladarea gravității din școli.”

Judecătorul avertizează că societatea pierde timpul cu conferințe despre bullying, fără să înțeleagă că deja s-a trecut la nivelul următor: „ce se întâmplă în multe școli din România este de-a dreptul violență școlară de cel mai înalt grad”.

Alte cazuri cu minori implicați

Atacul de la Bistrița nu este un caz izolat. În județul Timiș, un adolescent dat dispărut a fost găsit mort la începutul anului. Băiatul de 15 ani a fost ucis și îngropat în curtea unei case din Cenei, iar mama lui a anunțat poliția după ce acesta a plecat de acasă cu trotineta și nu s-a mai întors.

Din primele informații, principalii suspecți ar fi alți trei minori, iar un tânăr de 21 de ani a fost martor la crimă. Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, sunt audiate patru persoane: trei băieți cu vârste de 15, 15 și 13 ani, principalii suspecți, și un martor de 21 de ani.

Din primele date reiese că între băieți ar fi izbucnit o ceartă. Unul dintre prietenii băiatului ucis l-ar fi lovit pe acesta cu un topor, pe stradă, în fața casei băiatului de 13 ani, apoi ceilalți i-au aplicat și ei câteva lovituri. Când au văzut că acesta nu mai mișcă, l-au târât în curte. Inițial au vrut să incendieze cadavrul, dar nu au reușit, așa că l-au dezbrăcat, l-au pus într-o roabă și l-au transportat în grădină, unde au săpat o groapă și, după ce i-au învelit capul cu o geacă, l-au îngropat.

În cazul atacului de la Bistrița, presa locală scrie că presupusul atacator a publicat mai multe mesaje, inclusiv video, pe rețelele de socializare înainte de atac.