DOSARUL AZILELOR ILEGALE: CUM ACȚIONA REȚEAUA CONDUSĂ DE PAȘCA. CE SE ÎNTÂMPLA CU VENITURILE PERSOANELOR VULNERABILE

Data actualizării: 02.07.2026, 16:19

Într-un context îngrijorător, rețeaua condusă de Viorel Pașca, acuzată de trafic de persoane, a fost recent subiectul unei anchete desfășurate de DIICOT, care a adus la lumină detalii cutremurătoare despre modul în care au fost gestionate și exploatate persoanele vulnerabile în azilele ilegale din Bihor. Conform informațiilor obținute, familia Pașca, activând începând din anul 2006, a găzduit peste 3.300 de persoane, în special vârstnici și persoane cu dizabilități, dintre care unii au murit în condiții discutabile.

Această rețea a obținut profituri substanțiale prin utilizarea veniturilor celor îngrijiți, care includeau pensii și indemnizații de handicap. Viorel Pașca a fost reticent în a accepta persoane care nu puteau genera venituri, astfel, strategia sa a implicat îngrijirea doar a celor fără familii sau resurse. Reprezentanți ai autorităților locale și instituțiilor de sănătate, cum ar fi primăriile sau DGASPC-urile, au contribuit involuntar, trimițând persoane la azilele lui Pașca fără consimțământul acestora.

Un aspect alarmant este că, pentru a obține venituri mai mari, Pașca a solicitat ca persoanele să fie încadrate în grad de handicap sever, manipulând astfel sistemul de asistență socială pentru a-și maximiza profiturile. Alte surse de finanțare au fost explorate, inclusiv ajutoare de înmormântare și combustibil, dovedind o totală lipsă de etică și compasiune în tratamentul acestor oameni vulnerabili.

Pe parcursul anchetei, un investigator sub acoperire a reușit să observe cum Pașca coordona întreaga operațiune, inclusiv retragerea banilor din conturile ocupaților, uneori chiar după ce aceștia părăseau azilele. În plus, documentele de consimțământ erau falsificate, cu semnături obținute fără a se considera starea lor de sănătate mintală.

Într-o ultimă încercare de a diminua implicarea sa legală, Pașca a refuzat desemnarea de tutori pentru persoanele vulnerabile, alegând să se eschiveze de la orice responsabilitate legală. Această acțiune a fost, fără îndoială, un indiciu clar al conștientizării sale asupra ilegalității activităților desfășurate.

Investigația de amploare desfășurată de DIICOT subliniază nu doar abuzurile extinse în care au fost supuse victimele, ci și carențele sistemului de asistență socială, care nu a reușit să protejeze aceste persoane de exploatarea sistematică. Societatea trebuie să conștientizeze urgența reformelor necesare pentru a preveni astfel de abuzuri pe viitor.