O relicvă medievală atribuită lui Dmitri Donskoi a fost trimisă pe frontul din Ucraina

Un fragment din rămășițele atribuite cneazului Dmitri Donskoi, conducător medieval venerat de Biserica Ortodoxă Rusă și asociat cu victoria din bătălia de la Kulikovo din 1380, a fost trimis militarilor ruși care luptă în Ucraina. Relicva a ajuns pe front la începutul lunii septembrie și este transportată între unități militare din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.

Potrivit reprezentanților structurii militare a Patriarhiei Moscovei, fragmentul ar proveni din mâna dreaptă a cneazului, despre care susțin că este chiar mâna cu care acesta și-ar fi mânuit sabia în urmă cu peste șase secole. Relicva a fost trimisă în zona frontului din Donețk, unde a fost prezentată militarilor în cadrul unor ceremonii religioase și militare.

Biserica Ortodoxă Rusă îl invocă pe Donskoi drept „sfânt comandant”

Biserica Ortodoxă Rusă îl prezintă pe Dmitri Donskoi drept un „sfânt comandant” și susține că prezența relicvei are rolul de a oferi sprijin spiritual trupelor. Mitropolitul Vladimir, liderul ortodox instalat de Rusia la Donețk și Mariupol, a afirmat că relicva îi va ajuta pe militari și pe civili să-și mobilizeze forțele spirituale și fizice și să obțină victoria asupra inamicului.

Donskoi nu este singura figură medievală invocată în acest context. Relicve atribuite cneazului Alexandr Nevski, un alt conducător transformat într-un simbol al tradiției militare ruse, au fost duse la militari mai devreme în cursul acestui an.

Rămășițele au fost descoperite în timpul lucrărilor de restaurare de la Kremlin

Rămășițele atribuite lui Dmitri Donskoi au fost descoperite în august, în timpul lucrărilor de restaurare desfășurate la Catedrala Arhanghelului din Kremlin. Președintele Vladimir Putin a descris recuperarea lor drept o descoperire „absolut unică”, în timp ce patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, a vorbit despre un semn special al providenței divine.

Trimiterea relicvelor pe front se înscrie într-o tradiție religioasă mai veche, însă utilizarea lor în actualul război este interpretată diferit de specialiști și clerici. Cercetătorul Sergei Chapnin, de la Centrul pentru Studii Creștin-Ortodoxe al Fordham University, consideră că Biserica și statul rus au ajuns la un nivel foarte ridicat de apropiere. El descrie asocierea dintre figura lui Donskoi și actualul conflict drept un „mit mobilizator”, menit să lege diferite epoci istorice și să întărească ideea prezentată de Moscova că Rusia se apără, în loc să fie agresorul.

Voci clericale care contestă utilizarea simbolurilor religioase

Există însă și voci clericale care contestă această utilizare a simbolurilor religioase. Preotul și istoricul Alexander Zanemonets, născut la Moscova și plecat definitiv din Rusia după invazia Ucrainei, consideră că demersul reprezintă o exploatare a creștinismului în scopuri patriotice.

Religia este prezentă și în viața cotidiană a unor militari de pe front. Foști și actuali soldați ruși intervievați sub protecția anonimatului au relatat despre biserici improvizate, rugăciuni înaintea misiunilor și vizite ale preoților în unități și spitale. Un militar aflat în regiunea Zaporojie a descris posibilitatea de a discuta cu un preot sau de a atinge un obiect considerat sfânt drept un sprijin moral important.

În același timp, influența instituțională a Bisericii Ortodoxe Ruse a crescut în timpul războiului, iar patriarhul Kirill și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru militarii ruși. La câteva zile după mobilizarea parțială decretată de Putin în septembrie 2022, Kirill afirma că militarul care moare îndeplinindu-și datoria face un sacrificiu care îi „spală” păcatele.

Războiul are și o puternică dimensiune religioasă instituțională. Biserica Ortodoxă a Ucrainei și-a proclamat independența față de Patriarhia Moscovei, iar această structură autocefală a fost recunoscută în 2019 de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.