UNICEF și OMS emit un avertisment: milioane de copii nu sunt vaccinați deloc

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF au tras un semnal de alarmă cu privire la o criză globală în vaccinarea copiilor, subliniind un fapt îngrijorător: aproximativ 13,5 milioane de copii nu au beneficiat de niciun vaccin de rutină în anul 2025. Această situație este alarmantă în contextul obiectivelor globale stabilite pentru 2030, având în vedere că ritmul actual de imunizare nu este suficient pentru a atinge aceste ținte.

Această problemă gravă este exacerbată de numeroși factori, cum ar fi conflictele armate, proliferarea dezinformării și o scădere semnificativă a finanțării internaționale, toate acestea amenințând progresele obținute în domeniul vaccinării în ani anteriori. Deși, comparativ cu anul precedent, numărul copiilor complet nevaccinați a scăzut, specialiștii atrag atenția că acest avans modest nu este, totuși, de natură să rezolve problema astfel că rămân extrem de îngrijorați.

Un subset al acestui grup, cunoscut sub denumirea de „zero-dose”, include copii care nu au primit nici măcar prima doză din schema de imunizare de rutină. Datele indică o ușoară îmbunătățire: în 2024, numărul acestor copii era estimat la 14,2 milioane. Aceasta sugerează că, deși s-au înregistrat progrese, diferența față de obiectivele intermediare stabilite pentru 2025 rămâne alarmantă, cu aproape patru milioane mai mult decât pragul cerut.

Raportul subliniază că mai mult de jumătate dintre copiii nevaccinați se află în regiunile afectate de conflicte armate, cele mai severe rate de nevaccinare fiind observate în localități precum Africa subsahariană, Nigeria, Republica Democrată Congo, Yemen, Etiopia și Angola. UNICEF a subliniat că, în 74 de țări, numărul copiilor neprotejați prin vaccinare a crescut începând din 2019, evidențiind un sistem inegal de progres în acest sector crucial.

O altă problemă majoră evidențiată de organizațiile non-guvernamentale este impactul devastator al războaielor și instabilității politice asupra campaniilor de imunizare. În Yemen, de exemplu, sistemul de sănătate a suferit enorm din cauza conflictelor armate, ceea ce a dus la o rată alarmant de scăzută a acoperirii vaccinale. În plus, creșterea rapidă a populației din regiunile sărace pune o presiune suplimentară asupra serviciilor de sănătate, care se străduiesc să vaccinizeze un număr tot mai mare de copii pentru a menține standardele necesare.

Îngrijorările sunt amplificate de reapariția epidemiei de rujeolă, raportată în 97 de țări în ultimii cinci ani. Multe dintre aceste țări au experimentat rate scăzute de vaccinare, iar factorii ce contribuie la această tendință includ lipsa de implicare din partea autorităților, dificultăți de guvernanță și dispersează dezinformării referitoare la vaccinuri. Aceste tendințe afectează nu doar regiunile sărace, ci și țările cu venituri medii și ridicate.

În România, deși nu se află printre cele mai afectate state de această criză a vaccinării, preocupările rămân relevante. Autoritățile locale au subliniat în mod repetat o scădere a acoperirii vaccinale, iar recent, România a înregistrat focare de rujeolă, ceea ce intensifică necesitatea de a menține rate adecvate de vaccinare. OMS și UNICEF subliniază că pentru a preveni reapariția bolilor infecțioase, care, în mod normal, sunt controlabile, este esențială asigurarea unor campanii de vaccinare eficiente și sustenabile.