Ilie Bolojan anunță lipsa fondurilor pentru majorările cerute de sindicate în Legea salarizării

Premierul interimar Ilie Bolojan a oferit, vineri, un pronostic sumbru cu privire la posibilitatea majorării salariilor în sectorul public, afirmând că anvelopa financiară disponibilă pentru aceste creșteri ar putea să se limiteze la maximum 11-12 miliarde de lei pentru anul următor. Bolojan a subliniat faptul că salariile angajaților din sectorul public nu pot depăși creșterea nominală a PIB-ului și a încasărilor bugetare, cerând o abordare responsabilă în raport cu promisiunile deja formulate.

„Trebuie să discutăm despre constrângerile prezentate de buget. Solicitările sindicatelor nu pot fi acoperite din punct de vedere bugetar. Cel mai grav ar fi să adoptăm o lege a salarizării care să depășească capacitățile financiare ale țării. Istoria ne arată că astfel de greșeli pot duce la declinul ratingului de țară și la scăderea puterii de cumpărare pentru toți cetățenii”, a subliniat premierul interimar.

Bolojan a explicat că cheltuielile salariale în prezent constituie 8,1% din PIB, iar acest procent trebuie menținut pentru a evita riscarea stabilității economice. În 2024, aceste cheltuieli au crescut la 9,4% din PIB, iar România s-a angajat să reducă ponderea acestora la 7,9% până în 2030, ceea ce implică o gestionare prudentă a resurselor financiare disponibile.

Premierul a adăugat că estimările indică o creștere nominală a PIB-ului de aproximativ 6,7%-7% pentru anul următor, ceea ce înseamnă că fondul total de salarii ar putea ajunge între 166 de miliarde de lei și 174 de miliarde de lei, însă orice majorare trebuie să se alinieze cu aceste cifre.

Este esențial ca să nu existe un deficit bugetar care să afecteze viitoarele investiții și măsuri guvernamentale. Bolojan a avertizat că, dacă nu se va reduce deficitul în următorii ani, resursele publice vor fi direcționate spre dobânzi, afectând astfel capacitatea de a sprijini dezvoltarea economiei și a îmbunătăți viața cetățenilor. România s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 5,3% din PIB, de la 6,2% în anul curent.

Un alt factor de presiune asupra bugetului este reprezentat de reducerea fondurilor europene pentru investiții, Bolojan menționând că peste opt miliarde de euro din Programul Național de Redresare și Reziliență nu vor mai fi disponibile anul viitor. În plus, cheltuielile pentru apărare nu pot fi micșorate, având în vedere angajamentele internaționale asumate de România.

Prin urmare, guvernul care va prelua mandatul în toamnă va trebui să găsească echilibrul între menținerea investițiilor, reducerea deficitului bugetar și asigurarea unor creșteri rezonabile ale pensiilor și salariilor, o sarcină ce se anunță extrem de provocatoare.