Pirateria somaleză revine: 17 atacuri asupra navelor comerciale de la începutul anului 2026

După mai bine de un deceniu de relativă liniște, pirateria a revenit în largul coastelor Somaliei. De la începutul anului 2026, au fost raportate cel puțin 17 atacuri asupra navelor comerciale, iar mai multe echipaje au fost luate ostatice. Cel puțin șase nave au fost capturate, iar pirații au cerut răscumpărări pentru eliberarea ostaticilor.

Unul dintre cele mai grave cazuri a fost cel al petrolierului Honour 25, capturat în aprilie. Cinci marinari aflați la bord au fost uciși. Nava a fost eliberată abia pe 29 septembrie de poliția maritimă din Puntland, regiunea autonomă din nord-estul Somaliei.

O amploare departe de vârful istoric, dar o revenire abruptă

Fenomenul este departe de amploarea atinsă în trecut. Între 2005 și 2012, Somalia a devenit unul dintre principalele centre mondiale ale pirateriei maritime. În acea perioadă au fost capturate 149 de nave, iar peste 3.700 de marinari au fost luați ostatici, potrivit datelor Băncii Mondiale. Companiile maritime plăteau atunci, în medie, aproximativ 50 de milioane de dolari pe an sub formă de răscumpărări.

Pentru a opri atacurile au fost desfășurate misiuni militare internaționale, una condusă de Uniunea Europeană, cu militari italieni, și alta de Statele Unite. Operațiunile au avut efect, iar după 2013 pirateria somaleză a devenit aproape inexistentă. Atacurile au început să reapară sporadic din 2023, iar în 2026 ritmul lor a crescut considerabil.

Războiul din Orientul Mijlociu a creat o nouă oportunitate

Una dintre explicațiile pentru această revenire este schimbarea priorităților militare în regiune. După începerea bombardamentelor americane și israeliene asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie, unele guverne au mutat nave și resurse care erau folosite pentru combaterea pirateriei spre zonele afectate direct de război, printre care strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie.

Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz ca instrument de presiune, iar rebelii Houthi din Yemen și-au intensificat atacurile asupra navelor din Marea Roșie. Situația a modificat și rutele comerciale, iar unele nave au ajuns să folosească trasee mai apropiate de coastele Somaliei, ceea ce înseamnă mai multe ținte accesibile pentru pirați.

Totodată a crescut și prețul petrolului, iar navele petroliere au devenit mai atractive, deoarece o încărcătură mai valoroasă poate permite solicitarea unei răscumpărări mai mari. Petrolierul Honour 25 ilustrează această schimbare. În același timp, pirații somalezi dispun acum de mijloace mai bune decât în urmă cu 15-20 de ani: au arme mai puternice și telefoane prin satelit, pot opera mai departe de coastă și pot ataca nave aflate în Oceanul Indian. Autoritățile somaleze au susținut că o parte dintre aceste capacități provin din cooperarea cu rebelii Houthi, acuzație prezentată de autorități și care nu este stabilită ca fapt independent.

Somalia nu își poate proteja eficient apele teritoriale

Revenirea pirateriei are însă și cauze interne. Somalia rămâne una dintre cele mai sărace țări din lume, iar guvernul central are dificultăți în exercitarea autorității asupra întregului teritoriu. Garda de coastă și marina sunt reduse numeric și dispun de resurse limitate. Nici autoritățile din Puntland nu au suficiente nave pentru a patrula eficient zona.

Forțele de securitate somaleze sunt implicate și în combaterea unor organizații precum Statul Islamic și al-Shabaab, care controlează anumite teritorii. În paralel, situația economică s-a deteriorat: prețurile alimentelor, îngrășămintelor și carburanților au crescut puternic. Comunitățile de pescari de pe coastă sunt printre cele mai vulnerabile.

Pescarii locali se confruntă și cu activitatea unor nave străine de pescuit, în special din China, care exploatează resursele din apele somaleze. Într-o țară cu instituții maritime slabe, aceste comunități au rămas cu puține mijloace pentru a-și proteja sursele de venit.

Pirateria este legată și de criza economică

În ultimii ani, Somalia a devenit mai dependentă de ajutorul extern într-un moment în care nevoile populației au crescut. Statele Unite au fost principalul donator extern al Somaliei în perioada administrației Biden. În 2024, Washingtonul a oferit peste un miliard de dolari sub formă de ajutor umanitar și cooperare, inclusiv în domeniul militar. Reducerea programelor americane de cooperare decisă în timpul administrației Trump a afectat ulterior o parte importantă a acestor programe.

Revenirea pirateriei este astfel rezultatul mai multor factori care s-au suprapus în 2026: războiul din Orientul Mijlociu a mutat resurse militare, a modificat rutele comerciale și a crescut valoarea unor încărcături, în timp ce Somalia se confruntă cu instituții maritime slab dotate, insecuritate și probleme economice.