România riscă să piardă peste jumătate din banii din cererile de plată 5 și 6 din PNRR

România se confruntă cu riscul de a pierde mai mult de jumătate din sumele aferente cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență, din cauza unor jaloane neîndeplinite sau aflate încă în zona de incertitudine. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat că o decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată 5 ar urma să fie anunțată la finalul săptămânii viitoare.

„În acest moment suntem încă în contact cu colegii de la comisie. Săptămâna trecută a fost ultima zi în care am putut depune documente. Estimăm că la finalul săptămânii viitoare vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 5 și, probabil, la finalul lunii noiembrie vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 6”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, după primirea celor două înștiințări oficiale, România va avea la dispoziție aproximativ două luni și ceva pentru a depune contestații și documente justificative suplimentare care să demonstreze că investițiile și reformele au fost realizate. Ministrul a admis însă că, din lipsa coordonării și a capacității administrative din ultimele luni, nu toate documentele au putut fi depuse la timp.

Riscul financiar: circa 3,4 miliarde de euro din 6,4 miliarde

Cele două cereri de plată însumează 6,4 miliarde de euro, iar riscul estimat este de pierdere a aproximativ 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate din această sumă. Ministrul a precizat totuși că, cel puțin în cazul cererii 5, discuțiile din ultima săptămână cu reprezentanții Comisiei Europene indică o oarecare îmbunătățire a situației.

Două jaloane majore rămân pe lista de risc

Alexandru-Mihai Ghigiu a menționat că două jaloane importante, considerate reforme, se află în continuare pe lista celor cu risc, ambele fiind incluse în cererea de plată 6: cel referitor la Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI) și cel privind Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

„Există în continuare un risc ridicat să pierdem sume. Am încercat cel puțin pe cel cu ANI să convingem Comisia Europeană că Ministerul Investițiilor și ANI, respectiv Ministerul Justiției, și-a îndeplinit obligația conform înțelegerii din PNRR”, a afirmat ministrul. El a adăugat că adresele transmise de Guvern în septembrie nu au fost decât declarații politice și că Executivul european analizează în continuare atât o scrisoare transmisă de șeful Cancelariei și de secretarul general al USR de la acel moment, cât și argumentele prezentate de partea română în ultimele săptămâni.

Întrebat cu cine a purtat discuțiile, ministrul a răspuns că acestea au avut loc atât la nivel politic, cu vicepreședintele Comisiei Europene care gestionează fondurile europene pe zona de coeziune și PNRR, cât și la nivel tehnic, prin videoconferințe și schimburi de e-mailuri. El a menționat că s-a insistat pe ideea ca documentele să fie analizate în funcție de îndeplinirea țintelor, nu pe criterii politice.

Poziția României: jalonul privind ANI a fost îndeplinit

Ministrul a susținut că, din punctul de vedere al României, toate obligațiile tehnice au fost îndeplinite în ceea ce privește ANI. „România și-a îndeplinit jalonul privind ANI, a întărit capacitatea Agenției, a transpus în legislație și a încercat să închidă toate portițele în ceea ce privește posibilitatea de a scăpa de consecințele unei decizii a ANI sau a instanței”, a concluzionat Alexandru-Mihai Ghigiu.

Context: ce presupune PNRR pentru România

Planul Național de Redresare și Reziliență este programul prin care Uniunea Europeană a acordat statelor membre fonduri pentru relansarea economiilor după criza provocată de pandemia de COVID-19. Banii provin din fondul comun NextGenerationEU, o parte sub formă de granturi nerambursabile, iar cealaltă parte sub formă de împrumuturi cu dobânzi mai mici decât cele disponibile pe piețele financiare.

PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, cu o valoare inițială de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Planul a fost renegociat și redus de trei ori, prima dată în decembrie 2023, iar ultima dată în iulie 2026, ajungând la o valoare totală de 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi contabilizată integral drept bani pierduți, întrucât o parte semnificativă reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate la termen.

Fondurile sunt condiționate de îndeplinirea unor ținte și reforme clare, la termene fixe, iar pentru România miza a fost una considerabilă: cea mai mare sumă disponibilă vreodată pentru investiții în autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, creșe și clădiri renovate.