CCR a amânat pentru 23 septembrie decizia privind conflictul dintre Guvern și ÎCCJ pe tema restanțelor salariale ale magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis să amâne pronunțarea asupra sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan referitoare la un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Această dispută are ca subiect restanțele salariale ale magistraților, estimate de Executiv la peste 4 miliarde de lei. Decizia a fost stabilită pentru data de 23 septembrie, conform unui comunicat oficial al CCR.

În cadrul dezbaterilor care au avut loc pe 16 iulie, judecătorii constituționali au ascultat argumentele aduse de reprezentanții Guvernului și ai Înaltei Curți. Guvernul susține că obligarea sa printr-o hotărâre judecătorească de a aloca fonduri pentru plata acestor restanțe salariale ar afecta deficitul bugetar și ar depăși atribuțiile instituției judecătorești. Reprezentanții ÎCCJ, pe de altă parte, au argumentat că acest tip de decizie nu este una fără precedent și că instanțele au mai fost solicitate să oblige autoritățile publice la plata drepturilor salariale restante.

Sesizarea a fost înaintată Curții Constituționale după ce ÎCCJ a câștigat un proces împotriva Guvernului, în care a solicitat plata acestor restanțe salariale, stabilite prin hotărâri judecătorești retroactive. Premierul interimar a declarat că instanța își depășește competențele atunci când obligă Guvernul să aloce fonduri, susținând că, potrivit legislației existente, gestionarea bugetară este atributul exclusiv al puterii executive și legislative.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, stabilind un termen de 10 zile pentru executare, însoțit de penalități pentru întârziere. Aceasta a fost o decizie rapidă, dată de prima instanță, iar ÎCCJ a apreciat că este vorba despre o intervenție excesivă din partea unei instanțe de judecată în chestiuni care ar trebui să rămână la latitudinea puterii executive.

La rândul său, Ministerul de Finanțe a avertizat că o astfel de obligație judecătorească ar putea crea prejudicii serioase asupra bugetului de stat și ar afecta echilibrul puterilor în stat. Această situație complicată a stârnit reacții puternice și un schimb de acuzații între instituțiile implicate în proces.