Curtea de Apel București a motivat prelungirea arestului preventiv în cazul lui Călin Georgescu

Judecătorii Curții de Apel București au publicat motivarea deciziei prin care au dispus prelungirea arestului preventiv față de Călin Georgescu, în dosarul în care acesta este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste un milion de euro. Magistrații au subliniat că probele administrate de procurorii DIICOT sunt credibile și că există un risc real ca fostul candidat la alegerile prezidențiale să se sustragă urmăririi penale.

„Suspiciune rezonabilă” privind comiterea faptelor

În motivarea instanței se arată că există o „suspiciune rezonabilă” că Ionel Rusen și Călin Georgescu au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați, în modalitatea descrisă de procurorii DIICOT. Judecătorii au reținut că s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că mijloacele de probă aflate la dosar au puterea de a convinge un observator obiectiv și imparțial că inculpații ar fi săvârșit faptele pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.

Instanța a mai precizat că probatoriul actual al cauzei este credibil și oferă în continuare motive pertinente, suficiente și serioase de a crede în implicarea inculpaților în comiterea infracțiunilor. Argumentele avocaților lui Ionel Rusen și Călin Georgescu, precum și lipsa antecedentelor penale, nu au fost considerate suficiente pentru lăsarea acestora în libertate.

Risc de sustragere de la urmărirea penală

Magistrații au invocat planurile lui Călin Georgescu de a fugi în Italia și de a cere azil politic, arătând că riscul de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal are caracter actual. În același timp, judecătorii au subliniat că perioada de 30 de zile pentru care s-a dispus prelungirea arestării preventive este proporțională și necesară.

Curtea a apreciat că se impune privarea de libertate a inculpaților Georgescu Călin și Rusen Ionel, raportat la circumstanțele comiterii faptelor și la valoarea estimată a prejudiciului. Instanța consideră că starea de pericol pe care lăsarea în libertate a inculpaților o prezintă pentru ordinea publică, precum și materializarea riscului ca aceștia să săvârșească alte fapte de natură penală pot fi înlăturate numai prin dispunerea celei mai severe măsuri preventive.