Parchetul European a investigat fraude de 25 miliarde euro.
Un „continent al infracțiunii” descoperit de Parchetul European
Parchetul European Antifraudă (EPPO), condus cu fermitate de Laura Codruța Kovesi, continuă să expună dimensiunile monstruoase ale fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene. Anul 2024 a înregistrat investigații de proporții epice asupra unor fraude fiscale totalizând 24,8 miliarde de euro, o creștere halucinantă de 22,5% față de 2023. Din această sumă, peste jumătate, adică 13,15 miliarde de euro, au fost identificate ca fiind fraudă transfrontalieră în domeniul TVA, orchestrată, fără echivoc, de organizații infracționale coordonate.
„Am descoperit un nou continent al infracțiunii” – aceste cuvinte grele, rostite de Kovesi, dezvăluie o realitate de neimaginat: criminalitatea financiară care ocolește constant controalele și regulile UE. Totul într-un context în care Parchetul European era perceput inițial ca fiind destinat combaterii „infracțiunilor de nișă”.
Frauda fiscală explodează: buclă infinită de bani pierduți
EPPO nu doar că a identificat amploarea fraudelor, dar a și înghețat active în valoare de 849 de milioane de euro, o sumă care depășește aproape de 11 ori bugetul său anual pentru 2024. Miza devine cu atât mai grozavă când fondurile de redresare post-pandemie devin ținta unor rețele infracționale sofisticate, cu daune estimate la 2,8 miliarde de euro doar în 311 cazuri legate de acest sector. Se pare că fondurile destinate redresării europene sunt „mană cerească” pentru marea infracționalitate europeană.
Denunțurile cetățenilor, reflexia unui sistem zguduit
Mai mult de 6.500 de plângeri au fost depuse către această instituție, dovadă că cetățenii par să aibă mai multă încredere în Parchetul European decât în instituțiile naționale sau, paradoxal, chiar decât în structurile UE menite să protejeze bugetul comun. Aproape 70% dintre aceste sesizări vin din partea persoanelor fizice. Cum este posibil ca autoritățile naționale să contribuie doar cu 27% la demascarea acestor fraude? Fie vorbim de incapacitate, fie de lipsă de voință – în ambele cazuri, răspunsurile sunt dezamăgitoare.
Creșterea cu 47% a numărului de rechizitorii reprezintă o declarație clară de război împotriva celor care s-au obișnuit să jefuiască bugetul UE nestingheriți. Faptul că EPPO a emis și 161 de ordine internaționale pentru cooperare judiciară arată cât de complex și de bine închegat este acest sistem de fraudare.
Amenințare sistemică sau subestimare cronică?
Fiecare caz deschis, fiecare raport, fiecare comunicat al EPPO pictează o imagine sumbră despre vulnerabilitatea Uniunii Europene în fața intereselor individuale și instituționale. „Prevalența infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE a fost subestimată de mult timp,” afirmă Parchetul European cu o fermitate care ar trebui să trezească un întreg continent. Este clar că structurile actuale de protecție financiară sunt inadecvate pentru volumul copleșitor al fraudelor descoperite.
Provocări fără precedent pentru viitorul EPPO
Pe măsură ce detectarea infracțiunilor se îmbunătățește și plângerile continuă să vină din toate direcțiile, EPPO previzionează o amplificare a activității sale în anii următori. Se preconizează o explozie a numărului de noi cazuri, având în vedere volumul de plăți post-pandemie ce urmează să fie procesat. Realitatea este clară: sistemul actual de prevenire a fraudelor nu doar că este insuficient, dar este pur și simplu depășit.
Uniunea Europeană, deopotrivă indivizii și instituțiile, ar trebui să privească aceste rapoarte ca pe un semnal de alarmă în fața unei amenințări sistemice complexe, meticuloase și bine organizate. Viitorul EPPO și eficiența sa depind de adoptarea unui sprijin material și legislativ rapid, ferm și, mai ales, adecvat provocărilor pe care le întâmpină.
