Acuzații de presiuni asupra CNSC în licitațiile SAFE pentru autostrăzi

O anchetă jurnalistică ridică suspiciuni grave privind modul în care au fost soluționate contestațiile depuse la licitațiile pentru proiecte de infrastructură finanțate prin programul european SAFE. Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), asupra unor membri ai instituției ar fi existat presiuni pentru soluționarea rapidă a dosarelor și, în anumite cazuri, pentru respingerea contestațiilor. Materialul face referire și la presupuse intervenții ale unor persoane cu legături politice, între care Cristina Trăilă, acuzații negate de cei vizați. Într-unul dintre cazurile prezentate, Curtea de Apel București a suspendat derularea unui contract în valoare de 3,57 miliarde de lei.

Contextul programului SAFE și al licitațiilor pentru infrastructură

Programul SAFE reprezintă un alt program mamut derulat în prezent, după modelul PNRR. Potrivit informațiilor prezentate, pe plan militar, contracte în valoare de 5,7 miliarde de euro au fost semnate prin birourile de la Guvern cu Rheinmetall, fără vreo licitație transparentă pe infrastructură. Ulterior, Guvernul a demarat licitații publice pentru 4,2 miliarde de euro destinate autostrăzilor și drumurilor expres, toți banii fiind împrumutați. Mai multe dintre contractele pe infrastructură ar fi fost atribuite prin licitații trucate, dezvăluirea venind chiar de la cei care ar trebui să decidă dacă instituțiile publice au respectat legea.

Presiuni și intervenții semnalate din interiorul CNSC

Un membru al CNSC a declarat că presiunea pentru emiterea rapidă a deciziilor aferente contractelor pentru autostrăzile finanțate din SAFE a fost mai mare ca oricând. Potrivit aceleiași surse, Lehel Bogdan a pus presiune pe completurile de soluționare să emită rapid decizii, deși dosarele erau voluminoase și complexe, de mii de pagini, iar apărările părților de sute de pagini. Presiunea ar fi vizat nu doar termenul de emitere, ci și soluția: respingerea contestațiilor. Președintele Boghiu ar fi afișat către membrii completurilor mesaje provenite, potrivit propriilor declarații, de la premierul Bolojan.

Surse din interiorul CNSC spun că Cristina Trăilă, omul de bază al lui Ilie Bolojan, și-a creat o rețea în interiorul instituției pentru a valida licitațiile aranjate. Cel mai important pion ar fi Ștefan Dorel Eugen Cojoacă. Consultând declarațiile de avere, Cojoacă a fost luat sub aripă de Cristina Trăilă în 2011, pe când aceasta conducea ANRMAP. Ulterior a fost plimbat prin mai multe instituții publice, la ministere și chiar în consiliul de administrație al Eximbank, ajungând în anul pandemiei șef la Agenția Achizițiilor Publice. Deși nu avea vechimea necesară, a câștigat concursul la CNSC, președintele comisiei de concurs fiind Lehel Lorand Bogdan, tot o veche cunoștință a Cristinei Trăilă. Oameni din interiorul CNSC acuză grave ingerințe din partea Guvernului, prin intermediul celor trei, în soluționarea contestațiilor.

Contracte semnate și decizii contestate în instanță

La CNSC nu se dăduse încă soluția pe contractul de proiectare și execuție Drum expres Suceava-Siret, lot trei (Bălcăuți – Siret), modernizare DN2 România și modernizare M19 Ucraina. Lehel Bogdan ar fi promis lui Trăilă și Bolojan că decizia va veni pe 29 mai 2026, vineri. În acea zi, la ora 14:00, înainte de terminarea programului, la Guvern se aflau membri ai asocierii câștigătoare și reprezentanți ai CNAIR pentru a semna contractul. Procedurile nu erau finalizate, astfel că decizia nu putea fi emisă, iar completul învestit cu cauza a plecat acasă la finalul programului. Decizia a fost dată câteva zile mai târziu, cu respingerea contestației. Pe 29 mai s-au semnat loturile unu și doi, iar pentru lotul trei CNSC a dat decizie de respingere pe 4 iunie. Firmele clasate pe locul doi au deschis acțiune în instanță.

Contractul de proiectare și execuție a autostrăzii Târgu Neamț – Iași – Ungheni, tronson patru, DN24 Iași – Vama – pod peste Prut, la Ungheni, a fost semnat cu trei firme italiene pe 2 iulie, la Ministerul Transporturilor, după ce a fost atribuit printr-o procedură de licitație accelerată. Pe 15 iunie, CNSC a respins contestațiile competitorilor, în condițiile în care ultimul dosar pe acest contract a intrat la CNSC pe 3 iunie. Competitorii români au invocat lipsă de transparență și au atacat decizia la Curtea de Apel București. Pe 5 august, instanța a suspendat derularea contractului de 3,57 miliarde lei.