Aviz favorabil și negativ de la CSM pentru propunerile de procurori-șefi adjuncți ai DNA

Pe data de 17 martie 2026, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a finalizat audierea propunerilor formulate de ministrul Justiției, Radu Marinescu, în ceea ce privește conducerea marilor parchete, inclusiv Direcția Națională Anticorupție (DNA). În urma interviurilor desfășurate, procurorii din CSM au acordat un aviz favorabil pentru Marius-Ionel Ștefan, propus ca procuror-șef adjunct al DNA, în timp ce propunerea Marinelei Mincă a primit un aviz negativ.

În timpul audierilor din marți, 17 martie, s-a observat o polarizare a opiniilor, cu Marius-Ionel Ștefan obținând cinci voturi pozitive, în timp ce Marinela Mincă a fost respinsă cu cinci voturi negative din șase posibile. Această discuție a fost marcată de divergențe de opinie în rândul membrilor CSM, ceea ce a condus la un climat de indecizie în privința altor propuneri examine.

Reînceperea votului pentru alte propuneri

De asemenea, la aceeași ședință, procurorii din CSM nu au reușit să ajungă la o decizie cu privire la Alex Florența, considerat pentru una dintre funcțiile de procuror-șef adjunct DIICOT, și Marius Voineag, propus pentru adjunct al procurorului general. Votul pentru aceste propuneri se va relua în ședințele viitoare, până la atingerea unui consens. În absența unei decizii favorabile, ministrul Justiției poate avansa aceste propuneri către președintele României fără avizul CSM.

Printre propunerile deja acceptate, Viorel Cerbu, Marius-Ionel Ștefan și Codrin Horațiu Miron au primit avize favorabile, în timp ce Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, și Gill-Julien Grigore-Iacobici, pentru o funcție de procuror-șef adjunct DIICOT, au fost respinse.

Radu Marinescu a subliniat că întregul proces de selecție respectă un mecanism legal care implică propuneri de la Ministerul Justiției, urmate de un aviz consultativ din partea CSM, cu decizia finală revenind președintelui României. Aceasta este o procedură instituțională bine definită, care nu ar trebui să fie influențată de considerații personale, ci să rămână ancorată în legalitate și transparență.