Mihai Fifor: Reforma administrativ-teritorială nu se poate reduce la un prag de populație

Deputatul PSD Mihai Fifor a declarat că reforma administrativ-teritorială a României este necesară, dar că aceasta nu trebuie confundată cu simpla reducere a numărului de primării și nu poate fi decisă exclusiv în funcție de un prag de populație. Într-un mesaj publicat pe Facebook, parlamentarul a explicat că reorganizarea trebuie construită pe criterii obiective, precum viabilitatea financiară, evoluția demografică, accesul la servicii, potențialul economic, particularitățile geografice și coeziunea comunitară.

Fifor a argumentat că România funcționează încă pe o organizare concepută în 1968, pentru o realitate istorică, demografică și economică diferită de cea actuală. În acest context, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, numeroase comunități rurale s-au depopulat, iar societatea s-a transformat profund. Potrivit deputatului, există localități care abia își pot susține aparatul administrativ și altele care s-au dezvoltat mult dincolo de limitele lor teritoriale, iar reforma a fost amânată de prea mult timp.

În opinia sa, curajul politic nu înseamnă adoptarea unor decizii în grabă, ci construirea unor schimbări durabile, bine fundamentate și înțelese de cei cărora li se adresează. Fifor a avertizat că simpla comasare a unor comune nu rezolvă problemele existente, ci le poate menține la o scară mai mare: drumurile rămân de întreținut, școlile și dispensarele trebuie să funcționeze, iar oamenii au în continuare nevoie de servicii publice accesibile.

Întrebările concrete ale cetățenilor și povara administrativă

Deputatul a subliniat că reforma ridică pentru cetățean întrebări foarte concrete: ce se întâmplă cu actele, cu documentele de proprietate și cu evidențele fiscale, unde își va rezolva problemele și cât va avea de mers până la noua primărie. El a precizat că aceste aspecte trebuie anticipate și rezolvate de stat, iar povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.

Potrivit lui Fifor, o comună poate dispărea din evidențele administrative printr-o decizie politică, dar problemele celor care trăiesc acolo nu dispar odată cu ea. El a evidențiat și o dimensiune mai profundă a reformei, care nu poate fi cuprinsă în calcule bugetare și organigrame: sentimentul de apartenență. Pentru omul care trăiește într-o comunitate de generații, localitatea sa nu este o simplă delimitare pe hartă, ci locul în care s-a născut, în care au trăit părinții și bunicii, în care se află biserica, școala, cimitirul și reperele unei vieți.

Parlamentarul a avertizat că transmiterea mesajului că primăria dispare și că deciziile se vor lua în altă parte poate sugera, chiar fără intenție, că locul căruia îi aparține omul contează mai puțin și că acesta își pierde vocea, reprezentarea și poate o parte din identitate. De aici până la sentimentul de marginalizare și la adâncirea neîncrederii în stat nu mai este decât un pas, a apreciat el.

Consultare reală, reprezentare și descentralizare

Fifor a susținut că viitorul unei localități nu poate fi decis exclusiv în funcție de un prag de populație și că este nevoie de consultarea reală a comunităților, de garanții privind reprezentarea lor și de descentralizare reală. El a atras atenția că modernizarea statului nu poate fi pretinsă dacă se redesenează limitele administrative, dar decizia și resursele financiare rămân concentrate la București, existând riscul de a înlocui administrații mici și vulnerabile cu administrații mai mari, dar la fel de dependente de centru.

Deputatul a insistat că, înainte de a redesena harta administrativă a României, trebuie să se știe cum va arăta viața oamenilor pe această hartă. El a cerut seriozitate, analize de impact și o viziune pe termen lung, precizând că administrația nu trebuie reformată pentru următoarea rectificare bugetară, ci pentru următoarele generații.

În finalul mesajului său, Mihai Fifor a arătat că România traversează o perioadă de divizare socială, iar ruptura dintre cetățeni și cei care iau decizii este deja profundă. El a apreciat că modernizarea statului trebuie să însemne servicii mai bune, comunități mai puternice și perspective reale de dezvoltare, dar și capacitatea de a reconstrui încrederea oamenilor că statul acționează în interesul lor. „Adevărata măsură a unei reforme nu este doar cât de eficient devine statul, ci câtă încredere reușește să redea oamenilor în propriul lor viitor”, a concluzionat deputatul PSD.