Cătălin Predoiu, despre reforma propusă de Abrudean la MAI: Nu e fair-play să vorbești ca și cum instituțiile ar porni de la zero

Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a analizat punct cu punct reforma propusă de Mircea Abrudean în instituție, după ce acesta a primit aviz favorabil, marți, în Comisiile parlamentare reunite de apărare națională, cu 22 de voturi „pentru”, 7 „împotrivă” și 8 abțineri.

Predoiu l-a felicitat pe Abrudean pentru avizul obținut și i-a urat succes, dar a avansat o serie de observații pentru o dezbatere utilă, raportându-se la date concrete.

Despre încrederea în MAI și în Poliție

Potrivit lui Predoiu, datele Eurobarometrului indică o evoluție crescătoare a încrederii în Poliție: 50% în toamna anului 2023, 52% în primăvara anului 2024 și 53% în primăvara anului 2026. Un alt Eurobarometru privind pregătirea populației pentru dezastre arată că 68% dintre români declară că au încredere în serviciile și autoritățile de urgență pentru gestionarea corespunzătoare a situațiilor de urgență.

În cazul anumitor structuri ale MAI, nivelul încrederii este chiar mai ridicat: pompierii se situau la 90% încredere în anul 2025. Predoiu a subliniat că există multă muncă de făcut în continuare, într-un sistem în care aproximativ 28.000 de oameni acționează zilnic în stradă, în condițiile unui deficit de personal de aproximativ 23% și ale unor constrângeri bugetare reale.

Despre violența domestică și femicid

Predoiu a arătat că în primele opt luni ale anului 2026, polițiștii au intervenit în 103.477 de cazuri de violență domestică, cu 16,3% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Numărul faptelor penale înregistrate a crescut cu 26,4%, însă numărul omorurilor comise în contextul violenței domestice a scăzut de la 54 la 44, cu 18,5%.

Au fost emise 13.751 de ordine de protecție provizorii, cu 46,8% mai multe, iar în 5.334 de situații a fost aplicată monitorizarea electronică a agresorului. Ministrul interimar a subliniat că nu este riguros și nici fair-play să se vorbească despre acest domeniu ca și cum instituțiile ar porni acum de la zero, existând deja ordine de protecție, proceduri de intervenție, evaluări de risc și monitorizare electronică.

Despre așa-numitul „provizorat” la conducerea structurilor teritoriale

La nivelul celor 41 de inspectorate județene de poliție și al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, 33 dintre cele 42 de structuri au conducerea asigurată de titulari, în urma concursurilor. În nouă cazuri, funcțiile sunt ocupate temporar, iar pentru patru dintre acestea procedurile de concurs sunt deja în desfășurare. Rămân cinci situații în care procedurile de ocupare trebuie continuate.

Predoiu a explicat că pensionările, vacantările, lipsa candidaților sau nepromovarea concursurilor generează inevitabil perioade în care anumite funcții sunt ocupate temporar, dar nouă funcții din 42 de structuri nu descriu un sistem aflat într-un „provizorat generalizat”. Deficitul de personal este problema structurală reală, care trebuie abordată prin recrutare, formare, predictibilitate în carieră și menținerea atractivității profesionale.

Despre „reformă”

În privința reformei, Predoiu a afirmat că este necesară în orice instituție mare, inclusiv în MAI, dar pentru o recalibrare instituțională nu este suficient să ai o viziune, aceasta trebuind raportată la condițiile concrete și la prioritățile operative. El a precizat că în minister există deja un concept integrat de recalibrare instituțională, aflat de câteva luni în curs de aplicare, iar unele măsuri sunt deja în plină desfășurare.

Transformările din zona digitalizării, din protecția frontierei, din intensificarea combaterii traficului de droguri sau din domeniul serviciilor publice au fost lansate, iar unele au fost deja finalizate. În privința drogurilor, polițiștii antidrog au scos din circuit, în ultimii trei ani, cantități de ordinul tonelor de droguri și mii de traficanți.

Predoiu a mai arătat că reforma profundă a MAI presupune și un efort legislativ important, inclusiv înnoirea unui cadru normativ vechi de 10, 20 și, pe alocuri, chiar 30 de ani, pentru care este nevoie de o majoritate parlamentară solidă, stabilitate politică și predictibilitate legislativă.

El a încheiat subliniind că necesitatea modernizării permanente nu presupune ignorarea rezultatelor foarte bune obținute prin munca a zeci de mii de angajați ai MAI, aceste rezultate fiind unul dintre motivele pentru care România este considerată una dintre țările sigure ale Uniunii Europene. Ca exemplu, a menționat că performanța MAI în materie de protecție a frontierei și combatere a migrației ilegale a fost apreciată de adjunctul Department of Homeland Security drept un „model”.