Profesor de la Oxford: românii care aplaudă AfD ar putea fi primii trimiși acasă

Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, avertizează că românii din diaspora care aplaudă victoria AfD în Saxonia-Anhalt ar putea fi printre primii vizați de planul de „remigrare” al partidului. AfD a câștigat scrutinul din landul german cu 44% din voturi, față de aproximativ 21% în 2021, un semnal puternic care va produce unde de șoc în toată Europa, inclusiv în România, susține profesorul.

„Mulți români din diaspora cred că nu fac această legătură, că ei sunt pe lista neagră a AfD-ului. Poate consideră că nu sunt ținta principală și că vor scăpa. Asta e o iluzie”, explică Bjola. În landurile germane, românii se află aproape pe locul trei sau patru ca număr, iar într-o Germanie condusă de AfD, remigrarea ar însemna trimiterea acestora acasă.

Privarea relativă și reculul cultural, motoarele votului extremist

Profesorul identifică mai mulți factori care alimentează ascensiunea formațiunilor extremiste. Unul este „privarea relativă”: nu contează doar că situația economică este mai proastă, ci distanța dintre așteptări și situația percepută. Oamenii nu se compară cu anul 1989, ci cu unde cred că ar trebui să fie. La acest element se adaugă reculul cultural pe fondul migrației și senzația de alienare identitară, iar în Germania de Est și percepția de a fi cetățeni de mâna a doua, incomplet integrați cu Vestul.

Bjola subliniază că lipsește o viziune a viitorului, iar clasa politică tradițională nu a reușit să o articuleze. Mișcările populiste vin cu o viziune a unui trecut idealizat — AfD proiectează o Germanie măreață, prosperă și omogenă, un simbol cultural foarte puternic.

Rusia, principalul câștigător al slăbirii Europei

Întrebat cine câștigă la nivel global din avansul extremismului european, profesorul indică în primul rând Rusia. Ascensiunea AfD și a altor partide similare înseamnă că Vestul se va opune din ce în ce mai puțin, iar Rusia va putea să-și continue atacurile împotriva Europei. Bjola amintește că AfD este susținut de propaganda rusă, iar liderii săi vorbesc cu admirație despre Putin.

Un al doilea factor sunt anumite cercuri din mișcarea MAGA americană, pentru care o Europă slabă și divizată înseamnă reglementări mai slabe pentru platformele americane și o poziție economică mai vulnerabilă. Uniunea Europeană, cu piața sa unică de 400-500 de milioane de locuitori, este mult mai greu de negociat decât 27 de state separate. Bjola adaugă că și China asistă cu plăcere la slăbirea puterilor mondiale, iar Germania a pierdut din avansul economic în fața concurenței chineze.

Partidele suveraniste românești, „profund antinaționale”

Profesorul critică dur colaborarea dintre partidele suveraniste românești și formațiuni care tratează românii ca pe o comunitate de expulzat. „Simion dă noroc cu Nigel Farage, în timp ce Farage are o poziție foarte antiromânească. Ideea că partidele românești suveraniste au o poziție națională este falsă. Ele sunt, de fapt, foarte antinaționale”, afirmă Bjola. Pentru calcule politice tactice minore, acestea sacrifică viitorul diasporei românești.

Profesorul atrage atenția și asupra unui nucleu de alegători imuni la mesaje economice sau legate de migrație, motivați de dorința de revanșă. Acest nucleu, care îndeamnă la violență și câștigă ascendență prin frustrări, este cel mai periculos. Bjola consideră că justiția trebuie să funcționeze unitar, iar percepția că există o măsură pentru unii și alta pentru alții nu face decât să alimenteze radicalismul.

În final, profesorul subliniază necesitatea ca Europa să strângă rândurile, pentru că o Europă divizată și fragmentată nu mai este un actor puternic și va deveni mult mai ușor de forțat să facă concesii economice și geopolitice. În România, cordonul sanitar din jurul extremei drepte devine „foarte, foarte diluat”, avertizează el.