România ar avea nevoie de 51 de ani pentru a recupera decalajul față de UE la speranța de viață

Speranța de viață la naștere în România a ajuns la 76,6 ani în 2024, comparativ cu media de 81,7 ani la nivelul Uniunii Europene, arată datele Eurostat. Decalajul de 5,1 ani s-a redus cu aproximativ 0,6 ani față de 2018. Dacă ritmul din ultimii șase ani ar fi extrapolat strict liniar, recuperarea diferenței actuale ar dura aproximativ 51 de ani.

„Este un exercițiu de calcul, nu o prognoză. Viitorul depinde de investițiile în sănătate, prevenție și servicii sociale, dar și de evoluția celorlalte state europene. România nu își mai permite să trateze îmbătrânirea populației ca pe o problemă a viitorului. Este o realitate a prezentului”, a declarat Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă.

Anii trăiți în stare bună de sănătate, decalajul cel mai vizibil

Diferența față de media europeană devine mult mai pronunțată când sunt analizați anii trăiți în stare bună de sănătate după vârsta de 65 de ani. Femeile din România au o medie de numai 3,8 ani, față de 9,6 ani la nivelul Uniunii Europene. În Franța indicatorul ajunge la 12 ani, iar în Suedia la 14,3 ani. Pentru bărbații români, media este de 4,3 ani, comparativ cu 9,2 ani la nivelul UE.

„Aceste diferențe arată cât de important este să trecem de la o abordare centrată exclusiv pe speranța de viață la una care urmărește speranța de viață sănătoasă. Contează câți ani trăim, dar și câți dintre acești ani îi petrecem cu autonomie, mobilitate și o stare bună de sănătate”, a subliniat Alexandra Dobre.

Singurătate și dependență în rândul seniorilor

Primul Barometru al Îmbătrânirii Active și al Nevoilor de Îngrijire pentru Seniori, realizat de CURS la comanda Centrelor ECHO în parteneriat cu Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, arată dimensiunea provocării. 53% dintre persoanele de peste 60 de ani au nevoie frecvent de ajutor în activitățile zilnice sau depind de altcineva. 37% se simt des singure, iar 29% locuiesc singure. În plus, 13% spun că nu au pe nimeni pe care să se bazeze la nevoie.

„În spatele acestor procente sunt oameni. Sunt seniori care depind de ajutorul altcuiva pentru activități obișnuite, care se simt singuri sau care nu au pe cine să se bazeze. Independența înseamnă să poți merge la medic, să te deplasezi, să participi la viața comunității și să iei decizii privind propria viață”, a explicat Alexandra Dobre.

Costurile, principala barieră în calea prevenției

Pentru 48% dintre seniori, costurile reprezintă un obstacol în accesarea controalelor medicale preventive. În același timp, patru din zece seniori nu participă deloc la activități sociale, culturale sau recreative, iar dintre cei care participă rar sau deloc, 76% indică prețul drept principalul obstacol.

Datele despre prevenție arată un decalaj important între România și statele dezvoltate. Potrivit OECD, România a alocat în 2023 aproximativ 1% din cheltuielile totale de sănătate pentru prevenție, comparativ cu o medie OECD de 3%. În același timp, doar 6% dintre femeile cu vârste între 20 și 69 de ani au beneficiat de screening cervical prin programul național în 2023, față de 59% media OECD.

„Prevenția trebuie să devină o prioritate reală a sistemului de sănătate. În prezent, investim mult mai mult în tratarea bolilor decât în identificarea riscurilor și intervenția timpurie. O strategie de prevenție începe cu educația pentru sănătate și continuă cu accesul constant la medicul de familie, controale periodice, screening, vaccinare și programe de monitorizare a bolilor cronice”, a subliniat Alexandra Dobre.

Congresul Național de Îmbătrânire Activă, la a patra ediție

Prevenția, medicina personalizată, inteligența artificială aplicată în sănătate și îngrijirea persoanelor vârstnice se numără printre temele celei de-a IV-a ediții a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, care va avea loc în 24-25 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului din București. Evenimentul va reuni specialiști români și internaționali, reprezentanți ai autorităților publice, ai mediului academic, ai sectorului medical și ai societății civile, iar agenda cuprinde zece paneluri dedicate sănătății, prevenției, tehnologiei, îngrijirii, economiei longevității și participării sociale a seniorilor.

„Nu este suficient să adăugăm ani vieții; trebuie să adăugăm viață anilor. O bătrânețe sănătoasă nu trebuie să fie un privilegiu al celor care își permit. Obiectivul nostru trebuie să fie ca generațiile care vin să ajungă la pensionare cu mai mulți ani de viață sănătoasă și cu servicii care le permit să își păstreze independența. O bătrânețe decentă se construiește cu mult înainte de 65 de ani”, a subliniat Alexandra Dobre.