Motivarea Tribunalului București pentru arestul la domiciliu al lui Călin Georgescu

Judecătorul de la Tribunalul București care a decis înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu în cazul lui Călin Georgescu a invocat, în motivarea deciziei de luni, mai multe argumente care susțin această măsură. Magistratul a subliniat însă că nu există argumente pentru o măsură mai blândă, precum controlul judiciar, invocând gravitatea acuzațiilor aduse de procurorii DIICOT, „o posibilă perseverență infracțională”, dar și intenția de a părăsi România.

De la început trebuie menționat că judecătorul nu a pus în discuție existența „suspiciunii rezonabile” că Georgescu a săvârșit infracțiunile de care este acuzat în dosarul DIICOT. Magistratul susține însă că „până în prezent nu există nicio dovadă în sensul că inculpatul Călin Georgescu ar fi primit, direct sau prin intermediari, vreun folos patrimonial injust rezultat din comiterea infracțiunilor de care este acuzat”.

Diminuarea stării de pericol pentru ordinea publică

Judecătorul a analizat dacă este împlinită o altă condiție pentru plasarea în arest preventiv și a concluzionat că starea de pericol pentru ordinea publică generată de conduita inculpatului s-a diminuat și nu mai justifică „cercetarea sa sub imperiul celei mai severe dintre măsurile preventive”.

Un argument în acest sens este „timpul scurs de la data comiterii faptelor și de la data sesizării organelor judiciare până în prezent”. Potrivit magistratului, inculpații s-au aflat în stare de libertate pe o perioadă de peste 4 ani de la prima sesizare privind infracțiunea de înșelăciune, iar acest interval, coroborat cu durata privării de libertate în cauză, diminuează pericolul pentru ordinea publică.

Magistratul a invocat și circumstanțele personale ale lui Călin Georgescu, menționând că este o persoană matură, fără antecedente penale, dar cercetată în mai multe dosare penale, cu aparența unei bune integrări sociale și cunoscută public pentru activitatea din domeniul politic. În acest context, judecătorul nu a identificat argumente că inculpatul prezintă un risc ridicat de a comite noi infracțiuni ori că nu s-ar supune rigorilor unei măsuri preventive mai ușoare.

Totodată, mediatizarea situației sale juridice împreună cu măsurile ferme adoptate de organele judiciare au fost considerate suficiente pentru a atrage atenția opiniei publice asupra potențialului infracțional al acestuia, diminuând astfel șansele unor activități infracționale viitoare.

Riscurile pentru bunul mers al procesului penal

Un alt argument invocat vizează riscurile de afectare a bunei desfășurări a procesului penal, de sustragere de la urmărirea penală sau de judecată ori de prevenire a săvârșirii unei alte infracțiuni. Judecătorul consideră că nu există indicii că inculpatul ar fi încercat să afecteze în vreun fel buna desfășurare a procesului penal.

Magistratul a reținut că, deși Georgescu își face cunoscută intenția de a părăsi teritoriul României pentru a locui în Italia, acesta afirmă în mod repetat că nu va realiza acest lucru oricum, ci numai după ce va avea legal această posibilitate, după ridicarea controlului judiciar. În niciun moment nu își exprimă intenția de a fugi și de a încălca obligațiile impuse de organele judiciare, conștientizând consecințele unei astfel de conduite.

De ce nu a fost aleasă o măsură mai blândă

Judecătorul consideră că cele 42 de zile de arest preventiv au fost suficiente pentru a-l face pe inculpat conștient de situația sa juridică și de riscurile la care se supune în caz de comitere a unor noi infracțiuni. Totodată, magistratul apreciază că plasarea în arest la domiciliu „este proporțională cu gravitatea abstractă și concretă a acuzațiilor aduse acestuia și este necesară” pentru continuarea cercetărilor.

În schimb, o măsură preventivă mai puțin restrictivă de drepturi, respectiv controlul judiciar, nu ar fi aptă să asigure de o manieră la fel de eficientă atingerea scopurilor prevăzute. Argumentele invocate sunt gravitatea acuzației, îndeosebi prin prisma prejudiciului produs și nerecuperat integral, faptul că inculpatul este cercetat în prezent în mai multe dosare penale, ceea ce reflectă o posibilă perseverență infracțională, dar și că acesta a avut sau are intenția de a părăsi teritoriul României.

Decizia Tribunalului București, dată luni, este supusă atacului, iar o decizie definitivă ar trebui luată de Curtea de Apel București. Până în prezent, deciziile Tribunalului București au fost întoarse de Curtea de Apel.