ÎNȘELĂCIUNE CU INVESTIȚII: O GRUPARE PRINSĂ DUPĂ O ANCHETĂ ÎN ROMÂNIA, REP. MOLDOVA ŞI UCRAINA FOLOSEA IMAGINEA UNOR PERSONALITĂȚI

O investigație complexă care a vizat destructurarea unei grupări suspectate de infracțiuni de înșelăciune cu investiții s-a desfășurat simultan în România, Republica Moldova și Ucraina. Aceasta a culminat cu percheziții la patru call-center-uri din Ucraina, având ca scop principal prevenirea și sancționarea activităților ilegale. Suspecții au reușit să convingă cel puțin 43 de cetățeni români să investească în platforme fictive, folosindu-se de imaginea unor figuri publice, inclusiv premierul țării și guvernatorul BNR.

În cadrul unei acțiuni operative comune, denumită Joint Action Day, desfășurată pe 25 iunie 2026, autoritățile din cele trei țări au pus în aplicare un număr considerabil de mandate de percheziție. În România au fost executate 8 mandate, iar în Ucraina 17, dintre care 4 au vizat call-centerele implicate în activitățile infracționale. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a transmis detalii despre acest dosar complicat, care implică infracțiuni legate de acces ilegal la sisteme informatice și operațiuni financiare desfășurate în mod fraudulos.

Investigațiile paralele care au avut loc de la începutul anului 2023 până în prezent au scos la iveală metodele prin care autorii au indus în eroare cetățenii români. Victimele au fost păcălite să investească în criptomonede și în acțiuni la diverse companii precum GAP INVEST, HIDROELECTRICA, BRUA și MACRO CAPITAL. Aceste activități frauduloase au fost promova-te prin reclame înșelătoare pe internet, iar potențialele victime au depus cereri să investească fonduri pe platformele administrate de autori.

Ulterior, operatorii din call-center-uri contactau victimele, evaluându-le situația financiară și ghidându-le spre platforme fictive de tranzacționare. Odată ce victimele făceau primele depuneri pentru activarea conturilor, “responsabilii cu păstrarea clienților” îi încurajau să continue investițiile, promițând randamente atractive. Când victimelor li se lua suma maximă de bani, site-urile dispăreau, iar comunicarea cu reprezentanții grupării se întrerupea, lăsându-le fără active.

Procurorii au subliniat că autorii foloseau identități false în timpul comunicațiilor online sau telefonice, aplicând tehnici de manipulare pentru a convinge victimele să investească sume considerabile. Victimele au fost încurajate nu doar să investească, ci și să furnizeze detalii ale cardurilor bancare sau să instaleze software de acces la distanță, ce permitea grupării să obțină control asupra dispozitivelor electronice și aplicațiilor de internet banking utilizate de victime.

De asemenea, cercetările au relevat utilizarea unor materiale video create cu ajutorul inteligenței artificiale, care promovau investițiile ca fiind susținute de personalități publice, inclusiv prim-ministrul României. Această manipulare a fost intensificată prin intermediul platformelor de social media, unde gruparea a distribuit conținut deepfake pentru a da o aparență de legitimitate schemei sale.

Până în prezent, din cei 7 suspecți cercetați în România, doar 2 au fost găsiți, restul fiind localizați în afara Uniunii Europene. Autoritățile române au apreciat gravitatea infracțiunilor și au avertizat cu privire la riscurile asociate investițiilor pe platforme financiare neautorizate. Aceste platforme nu oferă transparență și nu garantează protecția investitorilor, aducându-i pe aceștia în fața unor pierderi financiare considerabile.