România pierde jumătate de miliard de euro din PNRR din cauza reformelor întârziate

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 (CP3) din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, țara a pierdut încă 458,7 milioane de euro din cauza reformelor care au fost întâmpinate cu întârzieri, incomplete sau implementate incorect în anii anteriori.

Evaluarea Cererii de Plată nr. 3

Conform ministrului, evaluarea recentă a Comisiei Europene a arătat că aceasta a fost una dintre cele mai dificile cereri de plată depuse de România. Cererea a fost trimisă pe data de 15 decembrie 2023, iar reformele incluse în aceasta ar fi trebuit să fie finalizate corect la momentul depunerii. Comisia Europeană a decis, în mai 2025, suspendarea parțială a unor sume, deoarece numeroase reforme nu au fost implementate satisfăcător. O perioadă de corectare a fost acordată, dar evaluarea finală a relevat că patru jaloane esențiale nu au fost satisfăcute corespunzător.

Proiectele reușite și provocările întâmpinate

Pîslaru a menționat că eforturile echipei tehnice din minister au fost esențiale pentru recuperarea sumelor suspendate. De asemenea, a subliniat importanța implicării premierului Ilie Bolojan în domeniul pensiilor speciale, unde România a reușit să recupereze 166 milioane de euro din cele 231 milioane de euro inițial suspendate.

Perdanții și câștigătorii din PNRR

În contrast, primele jaloane privind companiile de stat din energie au fost evaluate negativ. Comisia Europeană a identificat probleme serious legate de numirile politice și criteriile aplicate incorect în consiliile de administrație, ceea ce a dus la pierderi de 180 milioane euro și recuperarea a doar 48 milioane euro. De asemenea, și în cazul companiilor de transport, s-au constatat deficiențe în procedurile de selecție, ducând la o pierdere de 15,4 milioane euro.

Cine este responsabil pentru pierderi?

Pîslaru a explicat faptul că responsabilitatea pentru aceste pierderi cade pe shoulders political, care au întârziat reformele de teamă de a nu își pierde privilegiile și au promovat un sistem de numiri pe criterii nepotiste. Conform ministrului, românii sunt cei care vor plăti prețul acestor erori, iar cei care au acționat în favoarea corupției trebuie să fie trași la răspundere. Ultimul său mesaj a fost unul de îndemn, sugerând că, pe viitor, ar trebui să se învețe din greșelile trecutului.